Structura geologica si relieful
Comuna Buceş se întinde pe două formaţiuni geologice principale:
- roci bazice, formate din calcare, calcare litologice, noduloase şi dolomitice din Cretacic şi Jurasic (3%)
- roci acide, formate din pragnaise, micaşisturi şi gresii (97%).
Din acestea s-au dezvoltat în zonă soluri brune lumezobazice, şi mai puţin soluri brune luvice, renzine şi litosoluri.
Pe teritoriul comunei Buceş se regăseşte un relief complex, cu altitudini cuprinse între 200m (râul Crişul Alb) şi 1263 m (Muntele Vâlcan). Lanţurile muntoase din zonă au o succesiune de culmi domoale, uşor accesibile şi circulabile, constituind un potenţial turistic ridicat.
Hidrologia
Reţeaua hidrografică este bine reprezentată de văi şi pâraie cu debit variabil pe timpul verii.
- Direcţia generală de scurgere a apelor este S-V
- Pricipalul râu este Crişul Alb, comuna Buceş fiind aşezată pe partea stângă a acestuia
- Afluenţii mai importanţi ai Crişului Alb sunt văile Vulcanului, Satului, Stănija, Dupăpiatră, Artanului, care la rândul lor adună apele din pâraiele şi ogaşele Custurii, Porchii, Babii, Grecului, Secarii, Grohot, Brădişorului, Şerbăii, Tarniţa, Doştina, Ludului, Brădineşti, Măgurii, Viezurii, Săritorii, Muşatului, Tisei, Brădoi, Fierbintelului, Frăteasa, Negrăii, Plopului, Zăvoiului, etc.
- Pe lângă resursele de apă de suprafaţă, un volum important este cantonat în subteran, fapt care constituie sursa principală de apă potabilă a locuitorilor comunei.
- Datorită acestui fapt, 80% din gospodăriile populaţiei au alimentare cu apă prin conducte (prin cădere liberă) în urma captării unor izvoare.
Vegetatia
Este specifică zonelor de deal şi munte, predominând pădurile de foioase.
• Suprafeţele mari de păşuni şi fâneţe au o diversitate de ierburi cu valori nutritive ridicate specifice de asemenea zonelor de deal şi de munte.