REZERVATIA MUNTELE VALCAN • Este o masa uriasa de calcare asezata pe cumpana apelor dinspre Crisul Alb si Aries. Suprafata Muntelui Valcan este de 5 ha. Este acoperit de paduri si poieni cu pasuni. Din punct de vedere geologic muntele este un recif calcaros zoogen-coraligen, cu o textura in bancuri masive stratificate, de culoare galben-cenusie, cu resturi aglutinate de un ciment calcaros recristalizat. In fragmentele desprinse din peretii Valcanului se pot observa resturi fosile caracteristice pentru forma de corali, care au generat straturi uriase de calcare in marile calde ale mezozoicului. Pentru valoarea sa peisagistica si geologica muntele a fost declarat monument al naturii. Vegetatia predominanta a muntelui este de fagete pure. Exista insa si diseminari de brad iar pe virfurile stincoase apar sporadic exemplare de molid si tisa. Se intilnesc de asemenea plante rare,unele ocrotite de lege, cum ar fi floarea de colt. Acesteia i se alatura garofita de colt, singele voinicului, matraguna si numeroasele tufe de liliac. Primele date stiintifice legate de flora de pe Muntele Valcan se gasesc in lucrarile lui J.C. Baumgarten din anul 1816. Ulterior multi alti cercetatori si-au dedicat studiile florei muntelui, concluzionindu-se ca inventarul vegetal al Vulcanului numara 435 de specii. Muntele are izvoare cu apa rece si cristalina(in trecut existau si mori de apa in jurul Valcanului), pesteri interesante in versantii sudici si nordici, putin cunoscute si cercetate. Accesul spre Muntele Valcan se face pe DN 74 Brad-Abrud, sau de pe teritoriul localitatilor Blajeni si Ciuruleasa. Poate fi strabatut cu piciorul in toate anotimpurile anului cu multa usurinta. Muntele Valcan ofera excelente conditii pentru practicarea alpinismului. Partea sa estica, in zona stincariilor, are trasee pitonate. Privelisti de pe Muntele Valcan – De pe virfurile Caprareasa si Caprifoiul se vad: culmea tesita de origine calcaroasa a Bradisorului, casele razletite ale catunelor sau satelor Grohotele, Cornatel, Serbaia, Porcurea si Tarnita,coloanele poliedrice de bazalt ale Detunatelor, Dealu Mare, peste care trece soseaua Zlatna – Abrud, Rosia Montana, Abrudul, Câmpeniul, chiar cetatea Devei spre sud si culmile Masivului Retezat.